Geneză 🇷🇴
şi evoluţie
E în genere cunoscută constatarea că marile cursuri de apă care străbat continentele au avut aproape întotdeauna un rol la dezvoltarea civilizaţiilor, încă din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a fost verificat în chip strălucit atât în civilizaţia egipteană, cât şi în civilizaţiile din Mesopotamia, ca să cităm numai două exemple mai cunoscute şi incontestabil concludente pe deplin. Întreaga civilizaţie egipteană – ale cărei începuturi preistorice se urcă la cel puţin 5000 de ani înainte de Hristos, nu poate fi explicată şi înţeleasă decât prin valea Nilului, fără de care toată regiunea ar fi fost un pustiu şi n-ar fi putut juca nici un rol în istoria civilizaţiilor omeneşti. Acelaşi lucru se poate spune desigur şi despre civilizaţiile din Mesopotamia: fără binefacerile Tigrului şi Eufratului n-am fi avut aci nici civilizaţiile preistorice de la Susa şi de la Ur – şi n-am fi avut apoi nici civilizaţiile istorice – în general mult mai bine cunoscute sub denumirea generică de civilizaţia asyro-babyloniană.
Exemplele acestea se pot înmulţi desigur, însă nu cred că e locul să prelungim aci această exemplificare. Dar tocmai această constatare a rolului fluviilor în dezvoltarea civilizaţiilor omeneşti de-a lungul mileniilor şi al secolelor, poate aduce în mintea oricui întrebarea dacă pentru ţara noastră, străbătută de cel mai însemnat fluviu al continentului european, cercetările arheologice n-au dus cumva la acelaşi rezultat!?
analiză 🇷🇴
NEOLITIC
Cel mai interesant aspect după toată această privire de ansamblu peste neoliticul rumânesc este continuitatea temporală a acestor culturi finalizând epoca pietrei șlefuite (neoliticul) cu același cult al fertilității început în epoca cucuteniană și continuat mii de ani mai târziu în perioada Gârla Mare (epoca bronzului, finalul neoliticului). Plastica de la Gârla Mare este unică în cadrul Epocii Bronzului, fiind descoperite statuete antropomorfe redând aproape exclusiv personaje feminine, semnificative pentru un presupus cult al fertilității. Se crede că decorul bogat ce acoperă piesele reprezintă piese de vestimentație și piese de podoabă din epocă. Așa cum cultura Cucuteni e considerată apogeul artei neolitice, cultura Gârla Mare este considerată ca fiind cea mai importantă reprezentare a artei din Epoca Bronzului (1600 – 1150 î. Hr) din România, remarcându-se prin eleganța modelării ceramicii și prin tezaurul de obiecte de podoabă, asemănătoare celor miceniene.
La întrebarea, “Care cultură neolitică definește mai bine România de astăzi?“, răspunsurile audienței noastre sunt ♦ Cucuteni 63% ♦ ♦ Turdaș Vinča 26% ♦ ♦ ♦ Toate 7% ♦ ♦ ♦ ♦ Vădastra 4%! Pe parcursul mediatizării analizei noastre am introdus în procesul de promovare / comunicare și Cultura Hamangia precum și finalul neoliticului, începutul epocii bronzului, Cultura Gârla Mare. Astăzi la finalul studiului introducem Cultura Gumelnița & Civilizația Dunăreană… sintetizând, 7528 de ani de continuitate 🇷🇴 reBRANDING ROMÂNIA 🇷🇴
1600 – 1150 î.Hr. Gârla Mare
HAMANGIA 3500 – 4000 î.Hr.
Vădastra, Turdaș Vinča & Cucuteni
5.000 î.Hr., 5.500 î.Hr. & 5.508 î.Hr.
Civilizația Dunăreană ♦ Cultura Gumelnița ♦
🇷🇴 reBranding ROMANIA 🇷🇴 Un proiect CSR B2B Strategy ™ |
Tags: Analiza PEST, Analiză SWOT, Atribut brand, B2B Strategy™, Blue Ocean Strategy, Cucuteni, Daniel ROŞCA, Old Europe, PEST, Povestea Locurilor, reBranding, reSTART România, SWOT