Mihai-Silviu Chirila, de ce să emigrezi când poți să stai acasă? * Neamţ, 40% rată încărcare în turism😉

Are Moldova un videoclip de prezentare păgân?

Principiul de bază!
Nu trebuie separat Municipiul Piatra Neamţ de Judeţul Neamţ.”
Dragoş Chitic, Primar Piatra Neamţ

Alegeri 2016
Neamţ / Piatra Neamţ
* nemţean?
* pe cine alegi în 2016?

Într-o lume în care globalizarea, ne îndeamnă la indiferență, mediocritate și anonimat, cunoașterea istoriei, culturii și a tradiițiilor românești sunt necesare pentru apărarea valorilor neamului, dar mai ales pentru a ne promova ca o țară cu diversitate aparte. Peisajele, mâncarea, meșteșugul, portul sunt doar câteva din motivele pentru care nu trebuie să avem capul plecat în fața altor popoare. Nu suntem narcisiști, ne recunoaștem greșelile și învățăm din ele, însă avem demnitate, în ciuda celor care ne conduc țara, în ciuda criticilor primite.

Piatra Neamţ nu este oraşul niciunei zeităţi păgâne * petiţie

Spunem NU campaniei “Piatra Neamţ – Oraşul Zeiţei
* proiect

* petiţie redactata de Mihai-Silviu Chirilă
Vicepresedinte Asociaţiatia Culturală „Valea Muntelui” Bicaz

Cosemnatari: Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie Neamţ, Asociaţia Creştin Ortodoxă Mama Olga, Asociaţia Medicală Concordia 2006, Asociaţia Bucovina Profundă Suceava, Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni Suceava, Fundaţia Pro Filiis Piteşti, Asociaţia Pro Vita Sfântul Brâncoveanu Piteşti.

“Pe lângă aceste aspecte legate de Legea Cultelor, merită menţionat un aspect moral: aşa cum este prezentat proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei”, asistăm la o încercare de utilizare a unei părţi a moştenirii noastre spirituale împotriva spiritualităţii noastre contemporane. Rezultatul nedorit al acestei încercări ar putea fi crearea în rândul populaţiei creştine a unui sentiment de reticenţă şi respingere faţă de valorile incontestabile ale culturii cucuteniene, iar aceasta ar fi un deserviciu atât de mare adus culturii respective încât ar putea fi catalogat ca un adevărat atentat la moştenirea culturală străveche a românilor.

Primăria Municipiului Piatra Neamţ
a trimis un răspuns la această petiţie, în care ne asigură:

1) că nu a aprobat amplasarea niciunei zeităţi pe teritoriul municipiului
2) că nu are în bugetul pe anul viitor nicio finanţare pentru acest proiect
3) că dacă se va discuta un proiect de realizare a unor obiective culturale cucuteniene sau a unui festival de tradiţii cucuteniene, punctul nostru de vedere va fi luat în calcul

Asociaţia mulţumeşte cu această ocazie Primăriei Municipiului Piatra Neamţ pentru amabilitatea cu care a soluţionat favorabil petiţia noastră.”

Despre incompetenţă în Neamţ / Piatra Neamţ

* extras din petiţia Asociaţiatiei Culturale „Valea Muntelui” Bicaz

“Trebuie păstrat şi respectul pentru adevărul istoric, evitându-se prezentări de genul celor care plasează întreaga istorie a zonei şi chiar a ţării sub „cupola” zeiţei de la Cucuteni, dând impresia profund falsă că şi Ştefan cel Mare, introdus în acea prezentare, cât şi alte personalităţi ale culturii şi spiritualităţii creştine se regăsesc în adorarea acestei zeităţi de mult uitate sau că glorioasele lor destine converg şi se împlinesc în acest proiect. Pentru a întreprinde un astfel de demers nu sunt suficiente entuziasmul tineresc şi un „dram de nebunie”.

Proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei”, supus aprobării Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ, îşi propune, printre altele, organizarea unui „Festival de Ritualuri Antice Cucuteniene”, în condiţiile în care o simplă lectură a unui manual de istorie de gimnaziu ne învaţă că epocile în care s-a dezvoltat cultura Cucuteni se numesc neolitic şi eneolitic (5000 î.Hr.- 2000 î.Hr.). Antichitatea începe abia în mileniul I î.Hr., iar pe teritoriul românesc, în arealul civilizaţiei Cucuteni, odată cu întemeierea primelor formaţiuni politice dacice, cu câteva sute de ani înainte de Hristos. Dacă vorbim de un festival de ritualuri antice, atunci vorbim în principal de ritualuri dacice precreştine (unul dintre aceste ritualuri este trimiterea soliei la Zamolxes; vom vedea cumva şi astfel de ritualuri antice la Piatra-Neamţ?), specifice Antichităţii timpurii şi medii, având în prim-plan zeitatea masculină Zamolxes, iar nu zeitatea feminină anonimă de la Cucuteni.

Odată cu Antichitatea târzie, în arealul civilizaţiei Cucuteni avem primele ritualuri paleocreştine, iar pentru acestea nu avem nevoie de festivaluri plătite din bani publici, ci doar de o participare regulată la biserică, deoarece ritualurile creştine din Antichitatea târzie ale spaţiului aparţinând civilizaţiei cucuteniene se săvârşesc şi astăzi în bisericile ortodoxe. Nu putem să nu ne întrebăm care sunt izvoarele din care se inspiră organizatorii acestor festivaluri de ritualuri? Se cunosc oare ritualurile pe care le săvârşeau oamenii din arealul Cucuteni în preistorie cu atâta precizie încât să poată fi reactualizate cu atâta uşurinţă? În abordarea acestei propuneri suntem obligaţi să distingem actul cultural de cel religios …

Producător: Agenţia pentru dezvoltare regională Nord Est
Proiect Fonduri Europene: Recultivatur
* video oficial de promovare a Moldovei

Script video:

Create your own story
It could start from 5000 years ago …
based on traditions and customs ancient art and faith, nature and holy spirit.

Be part of the story
Travel to iconic destinations
Visit UNESCO heritage sites
Discover 500 years old painted churches
Enjoy the silence of the holy places
Now you can tell the story to your family, to your friends, to the world
Just start wondering, enriches your soul …

Moldova are un videoclip de prezentare păgân?

În atenţia Domnului Mihai-Silviu Chirilă Vicepresedinte Asociaţiatia Culturală „Valea Muntelui” Bicaz, a domnului Primar al Municipiului Piatra Neamţ Dragoş Chitic, a domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ Constantin Iacoban şi a domnului preşedinte ADR Nord – Est Vasile Asandei precum şi a cosemnatarilor petiţiei: Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie Neamţ, Asociaţia Creştin Ortodoxă Mama Olga, Asociaţia Medicală Concordia 2006, Asociaţia Bucovina Profundă Suceava, Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni Suceava, Fundaţia Pro Filiis Piteşti, Asociaţia Pro Vita Sfântul Brâncoveanu Piteşti.

Primăria Piatra Neamţ
şi
Consiliul Judeţului Neamţ
susţin un material de promovare păgân?

Distingem actul cultural
de cel religios?

Este absolut normal să fie invitaţi specialişti pe nişe de expertize în cadrul unui proiect complex. În martie 2015 l-am asigurat pe domnul Dumitroaia Gheorghe de la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ că în cazul în care proiectul integrat “Ţinutul Zeiţei | Oraşul Zeiţei” al Consilului Judeţean Neamţ şi al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ o să fie asimilat, o să-l contactăm pe specialistul în Cultură şi Civilizaţie Cucuteni domnul Constantin Preoteasa, Muzeul de Artă Neolitică Piatra Neamţ pentru consultanţă de specialitate.

În aceaşi direcţie îl asigurăm acum şi pe Domnul Mihai-Silviu Chirilă că o să contactăm Mănăstirea Petru Vodă pentru sugestiile lor astfel încât să putem să descoperim ADN-ul nostru dar să o facem în spiritul ortodox care ne defineşte.

Am separat în materialele demo Cultura şi Civilizaţia Cucuteni de Ortodoxie.

Este într-adevăr un segment în care nu am considerat că avem suficiente informaţii că să putem să evităm un potenţial conflict … sunt curios însă de opinia dumneavoastră domnule Mihai-Silviu Chirilă vs materialul oficial de prezentare al Moldovei. Am folosit exclusiv logica dumneavoastră din petiţia iniţială în analiza materialului video.

Domnule Chirilă,

Este totuşi materialul de promovare al Moldovei păgân sau nu?
* aceaşi întrebare o adresăm şi spre Mănăstirea Petru Vodă!

[ sinteză ]

* despre incompetenţă în Neamţ / Piatra Neamţ?
* personal sunt dezamăgit din următoarele motive:

1. Strategia judeţului Neamţ este dezvoltată de un albanez …

Jamil Benabdallah igloo.ro / Detente Consultants s.r.l. este controlat de Jamil Benabdallah, Merad-Boudia Mohamed-Lamine-Reda şi Hadjem Amine, fiecare dintrei ei deţinând 33,3% din pachetul de acţiuni al Détente Consultants din Ploieşti.

2. Prefectul judeţului Neamţ a încurajat semnarea contractului ( * lobby / vezi video ) pentru strategie cu o companie de arhitectură … igloo.ro

3. Municipiul Piatra Neamţ, staţiune turistică fără turişti …

În atelierul de strategie din martie am primit confirmarea … nivelul de încărcare din turism în Neamţ este undeva la 5% raportat anual / unităţile de cazare * Gabriela Macovei, ADR Nord Est. Sunt surprins acum la aproape un an de la susţinerea gratuită a atelierului că nu m-a contactat absolut nimeni din Primărie, Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ, ADR Nord Est pentru clarificări referitoare la ridicarea acestui indicativ de la 5% la 40% în 2 ani conform discuţiei de 6 ore de atunci.

4. ADR, Primărie, Consiliu Judeţean, Camera de Comerţ …
4 entităţi, 4 direcţii diferite … ZERO sinergie!

Îl felicit încă odată pe Domnul Primar Dragoş Chitic pentru viziunea de atunci referitoare la colaborarea cu Consiliul Judeţean însă în acelaşi timp îl anunţ că a rămas la statusul strict declarativ. A trecut un an … refuză să colaboreze cu dumneavoastră Consilul Judeţean?

5. 75 milioane euro investiții / ZERO pentru turism şi agricultură

Municipiul Piatra Neamț va beneficia de peste 75 milioane euro pentru investiții în perioada 2015-2020“, a declarat primarul Dragoș Chitic. Unul dintre proiectele propuse este ,,Extinderea și înlocuirea sistemului de iluminat public“.

Cum nu există fonduri Domnule Primar?
* răspunsul dumneavoastră numărul 2 din petiţie

Va reamintesc că iluminatul public NU generează locuri de muncă în Piatra Neamţ. Proiectul integrat la care aţi participat în martie este orientat spre economie socială şi are ca puncte de interes turismul şi agricultura. Dacă analizăm statistica forţei de muncă din oraş corelată cu cea din judeţ o să înţelegem toţi că aproape jumătate este implicată în agricultură şi se află pe nivelul de subzistenţă. Într-adevăr însă aceste date nu le puteaţi obţine de la Consiliul Judeţean dintr-un simplu motiv. Contractul pentru dezvoltarea strategiei judeţului a fost dezvoltat de o companie de arhitectură … A venit momentul însă să încercaţi dumneavoastră să colaboraţi cu ei dacă ei de un an refuză.

6. Despre păgâni & păgânism

Get = Pământean, gețuitor (viețuitor), unde Pământ = Geea / Gaia (Geb / Gebeleizis), la fel cum țăran = om din țărână sau om al pământului. ‘Păgân’ vine din lat. Paganus (ceea ce e fals, întrucât este exact invers), unde paganus = ţăran. Cu timpul cuvântul ‘păgân’ a primit o conotaţie negativă, la fel cum a primit cuvântul ‘barbar’, dar ştim că în realitate, barbar = purtător de barbă, înţelept și nicidecum primitiv.

Toponime şi expresii cu rezonanţă getică: Sarmigetuzo, nu ‘Sarmitracuzo’ şi nici ‘Sarmidacuzo’, râul Sargeția, nu ‘Sardacia’, Polul Getic, nu ‘Polul Dacic’, Lacul / Marea Getic(ă), nu dacic(ă) și în sfârșit suntem ’get-beget’, nu ’dac-bedac’ și nici ’trac-betrac’.

Djed = părinții primilor faraoni (se pronunță GET). Egiptenii folosesc acest cuvânt atunci când se referă la cei vechi (cei ce au trăit înaintea lor). În limba croată ‘đed’ (se pronunță ‘ged’) = bunic, adică ‘get’ are sensul de ‘vechi/bătrân’.

Get-beget = Din moș (în) strămoș, neaoş.
Beget (engl.) = A începe, a crea, a da viață.

Nu același lucru se poate spune și despre cuvântul ‘dac’, un exonim provenit de la jefuitorii romani, ce nu poate produce nimic la nivel lingvistic, având cel mult valoarea unui epitet ce are sensul de ‘lup’. Fratele lui Goliat, Lahmi din Gat, este scris în ivrită ‘Gittit-ul’, însemnând ‘Get-ul’. Gat (sau Gitii) a fost orașul locuit de Filisteni.

Zeului egiptean Ptah, îi este dat titlul ‘ḏū gitti’, însemnând ‘Domnul orașului Gat’, pe o prismă găsită în Lachiș, ce avea scris pe partea opusă, numele lui Amenhotep al 2-lea (1435–1420 î.Hr.). Titlul ‘ḏū gitti’ se regăsește și în textul Serabit, 353. Cross (1973, p. 19) arată că Ptah este adesea numit ‘Domnul (sau unul) al Eternității’ și crede că această identificare a lui Ptah cu ’Ēl’, a generat epitetul ‘olam’, însemnând ‘etern’. Dar ‘El’ în limba română, este pronume personal.

Numele zeului egiptean Thoth este un nume recent, dat de către greci ‘ţΘώθ; thṓth’. Lumea Egiptului antic îl cunoştea sub numele de Tehuti sau Djehuty (de la neamul Djed, adică Get). Însă cel mai vechi nume al său este Dahau-ti (în egipteană ‘ḏḥwty’). În traducere: din neamul geţilor (nobilii Dahae). Mai avem însă în România, o localitate ce îi poartă numele şi anume, localitatea Dălhăuţi, care, dacă eliminăm diacriticele obţinem un nume aproape identic (Dalhauti/Dahauti). Adevărat că grecii l-au identificat mai târziu cu numele de Hermes, la noi Sarmis/Armis – protectorul Sarmizegetusei, unde prin numele de SARMIGETUZO sau SARMIGETUSA, aşa cum apare pe plăcile de plumb de la Sinaia, înţelegem ‘Geţii lui Sarmis’.

Nume cu rezonanţă mitraică: Mithras, Mithra, Mitra, Mitran, Mitru, Dumitru, Dumitrache, Dumitrescu, Dimitrie (Demeter), Mitrovan ș.a.m.d. Aceleași variații de nume le regăsim și la populațiile slavizate (nu slave), dar și la cele latinizate (nu latine). În realitate atât latinizarea cât și slavizarea, sunt două procese ce îndeplinesc același rol și anume, de a șterge identitatea reală a unui popor cu rădăcini, credințe, datini și limbă proprie, de aici rezultând o națiune artificială, aproape complet amnezică, așa cum s-a întâmplat și cu ‘traco-dacizarea’ și ‘gotizarea’ geților, azi identificându-ne cu niște popoare care, în fapt, nu au existat niciodată.

Toponime şi cuvinte cu rezonanţă pelasgică: Paeonia, Pelasgonia, Pelasgia, Peleaga, Peleș, Pelișor, Pelion, Péone, Pélissanne, Pella, Pelagićevo, Pelaot, Pélaou Blanc, Peleuses, Pelonne, Pelageino, Pelageevka, Pelagonija, Peliūnai, Peloponez, Pelotas, Pelabuhan, Pelahatchie, Pelaihari, Peliunan etc. Arhipelag, Insulele Pelagie, Pion, Pian, Pios… Pleiade…

Paean (adică european) = Cântec de bucurie sau Imn de mulțumire.
Arya (în sanscrită) = bun, nobil, civilizat.

Totul este codificat în limbă și din câte cunoaștem, toată antichitatea ne-a numit strălucitorii, divinii, nobilii, înțelepții, cei buni, cei civilizați, cei fericiţi ș.a.m.d.

Suntem noi azi vrednici oare, de toate aceste titluri? Din civilizatorii pământului ne-am transformat în nişte bieţi oameni neputincioşi; nu mai ştim nici cine suntem, nici care ne e numele, nici încotro s-o apucăm, în aşteptarea Dumnezeului care nici pe acela nu-l mai ştim …

Identitatea și continuitatea multimilenară a poporului român transcede ’dacismul’, fie că acest fapt convine sau nu. Nu putem reduce totul la ’daci’ doar pentru că așa au hotărât niște băieți deștepți, care nu dorm de binele ce ni-l poartă. Și nici menționând de 2, 3 ori civilizațiile neolitice (Cucuteni, Gumelnița, Vădastra etc.) și de 100 de ori dacii, nu va împăca realitatea istorică.

Privilegiul este direct proporțional cu datoria. Așadar, avem datoria de a ne reface rădăcinile trecutului glorios. Pentru neam, pentru țară și pentru Dumnezeu!

7. Cuvânt înainte … nu votaţi pe nimeni în 2016!

Sintetizând, cu o strategie a judeţului devoltată de o firmă de arhitectură, cu zero colaborare între decidenţii politici / administrativi, cu un videoclip de prezentare suspectat de păgânism * ceea ce nu este tocmai rău, aspecte suprapuse peste lipsa de viziune din administraţia locală care defineşte următoarea perioadă eu nu pot decât să le transmit un singur mesaj nemţenilor, ultima soluţie / emigrare:

* nu votaţi pe nimeni în 2016!
plecaţi din ţară, România este distrusă premeditat!

Cum a fost dezvoltat proiectul “Ţinutul Zeiţei / Oraşul Zeiţei“?

* ţinutul = Consiliul Judeţean

[ Unitatea de limbă a poporului român,
reflectată în cartea religioasă medievală… ]

[ “Rumanians are the people of Europe which were born Christians.” ]

[ România distrusă premeditat * statistică economică INS ]

[ Cum se dezvoltă o strategie de brand ]

[ Brandul de țară R⊕Mânia ]

Domnule Mihai-Silviu Chirilă,

Este cazul să facem uz şi noi ca şi dumneavoastră
de art. 8, alin (1) al OUG 27/2002?

Art. 8, alin (1) al OUG 27/2002, care prevede: “Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă”.
Art. 8, alin. (2) prevede că termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia competentă.
Articolul 15, litera a) a OUG 27/2002, prevede că “constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sau după caz conform legislaţiei muncii nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor, prevăzute în prezenta ordonanţă”.
De asemenea, potrivit art. 1, alin 1) din Legea 554/2004, “orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.

Click to Tweet:
“Primăria #PiatraNeamţ, Consiliul Judeţean #Neamţ susţin
un material de #promovare #păgân? #păgân #priNeamţ”

B2B vs B2C? Expertiză profesională fondator Agenţie B2B Strategy, Daniel Roşca, LinkedIn:

+40744336643 | letstalk@b2b-strategy.ro

Copilul tău trebuie să viseze … 8500 de ani de continuitate ...

Cum dispare satul r⊕mânesc … ?
#povesteanoastră
Despre sex în marketing ...
{ harta comorilor getice }
Bahto Delo, Delo ...
Mafia din industria alimentară

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

One Response

  1. Filotheu Bălan: “Ceahlăul este un sit creştin. La fel Rarăul. La fel restul munţilor din judeţele #Neamţ şi Suceava. Ele s-au umplut de sfinţenie prin viaţa sfinţilor pustnici care au locuit acolo. Toponimele dau mărturie de prezenţa lor. Ele sînt locuri sfinte cu adevărat. Mergeţi la Sihla, la peştera Sfintei Teodora. Veţi observa că în acel loc este mai linişte decît oriunde altundeva în zonă. De ce? Liniştea aceea este a sfinţeniei locului.”

Leave a Reply

More in R⊕Mania's Lost Heritage
The ancestral roots of France
The ancestral roots of France @ Dacian Cioloş

Ce este Blue Ocean Strategy?

Statistică indicatori economici ROMânia
22 de indicatori din statistică, planul A şi B.

Cum se dărâmă un imperiu de 150 mil. € în 3 ani? * păcatele unui antreprenor

Close