Propaganda – o tipologie de comunicare
Primul studiu academic despre o campanie electorală a fost publicat în anul 1944, în New York, de către Paul Lazarsfeld. Acesta a privit din toate unghiurile o analiză care demonstra importanța, puterea și influența propagandei prin radio, într-un context democratic, cu ocazia campaniei pentru alegerile prezidențiale. Numai că, în loc să se confirme ipotezele de la care a plecat, studiul a scos în evidenţă o altă realitate, pe baza căreia avea să se constituie noul model al efectelor mesajelor media: modelul efectelor minime.
Această tipologie de comunicare pe care Lazarsfeld a definit-o are următoarele linii principale:
1. oamenii nu dau suficientă importanță mesajului transmis prin mass-media, pentru ca acesta să-i afecteze 2. mesajele sunt… de cele mai multe ori contradictorii și tind spre a se anula reciproc 3. atenţia selectivă a indivizilor, precum şi memorarea bazată pe anumite simpatii sau antipatii politice tind să distorsioneze mesajele transmise 4. orice mesaj care ajunge către un anume individ a fost prelucrat și ”finisat” în prealabil de multitudinea de factori care îl sufocă zi de zi.
PROPAGÁNDĂ, propagande, s. f. acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți. – Din fr. propagande. Ai mare grijă, totul este manipulare în jurul tău! 😉
Scopul propagandei COVID19 * Motorul economiei
Tags: Comunicare, Coronavirus, COVID19, Manipulare, Strategie de Comunicare
